Și anul asta tot cu zacusca și puiul de la mamaie?

Anul trecut, pe vremea asta, începeam pregătirile pentru primul an de facultate. Doamne, mi se face rău când mă gândesc. Liste peste liste, să nu cumva să uit ceva, că aia la București n-or avea. Când am urcat toate bagajele în apartament proprietarii și-au făcut cruce. Băiatul lor le-a și spus: ”lasă mamă, că așa-i în primul an”.

Am început cu hainele. Tot dulapul. Nu exagerez, cred că mai aveam la Vâlcea câteva haine de casă, niște ciorapi și chiloții mai proști, de ciclu. Am luat tot, de la rochii pentru nuntă și botez, pantofi cu toc, că poate apare un eveniment și toată lenjeria intimă, că nu se știe niciodată.

Mi-am pus toate problemele posibile. Antibiotice, că poate răcesc. Mai multe perechi de ștrampi, că poate îi agăț. Ojă nouă, că poate aia pe care o aveam se usucă între timp. Poze, fie pur și simplu scoase, fie în ramă, că poate mi se face dor de casă, sau de căței. Să nu uităm de cratițele și farfuriile de la mami. Zacusca, murăturile și puii tăiați de la mamaie. Am fost atât de nebună, încât am făcut chiar și cumpărăturile înainte, de la Vâlcea. Da, am plecat cu făina, peria de curățat wc-ul și mopul de la Vâlcea, că poate acolo nu găsesc, poate n-am market aproape de casă, poate mi-e prea greu să le car.
Ce să mai, am plecat ca țiganul cu cortul, zici că urma să plec un an fără să mai dau pe acasă. Piese de mobilier mai urma să iau după mine și le aveam pe toate.

Anul asta, aceeași perioadă. Chiar în seara asta mi-am aruncat ochii prin dulap și m-am gândit că las aproape jumate acasă, că și așa anul trecut doar le-am cărat după mine, nu le-am mai și purtat. Pantofi cu toc? De ce? Să se pună praful pe ei? Rochii elegante, de purtat la tăieri de moț? Să fim serioși.
Cumpărături? Da, am făcut câteva, strict produse de îngrijire personală, asta de lene să nu mai fac un drum în plus în primele zile după ce mă întorc, care, oricum, o să fie cam aglomerate. Bine, un borcan cu ardei iute în oțet tot iau, nu mă las.
A, anul trecut zici că tocmai începeam clasa I. Caiete, pixuri, markere colorate, creioane, ascuțitoare, mai lipsea niște hârtie creponată.

Cu toate pregătirile mele de anul trecut, iarna m-a luat prin surprindere, eu așa ceva n-am trăit niciodată la Vâlcea. Da, la Vâlcea eram obișnuită să merg pe tocuri și prin zăpadă, că nu era așa mare, se mai și topea repejor. Dacă mă supăram, purtam și rochie. E, pentru iarna asta am o căciulă. Nu îmi mai cumpărasem o căciulă de aproximativ 6 ani, că na, strică părul. Altă premieră, încălțăminte de iarnă fără toc. Nu am degete să număr de câte ori am fost cât pe ce să alunec pe gheață pe scările de la metrou.

Încă o chestie. Anul trecut am plecat ceva mai repede, cică să învăț cum să ajung pe unde am treabă. Aha, crecă. M-am pierdut de m-a luat naiba. Am plâns de nervi la metrou că, vorba aia, eram în țara mea, vorbeam aceeași limbă, aveam acces la telefon, la internet, iar eu nu înțelegeam cum vine aia ”trebuie să schimbi magistrala”. Deci, despre ce vorbim. Tura asta plec fix cu o zi înainte, na.

6 thoughts on “Și anul asta tot cu zacusca și puiul de la mamaie?”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *