Superstiții cretine care ar trebui să dispară

Eu n-am fost niciodată superstițioasă. Cu atât mai mult că nici nu le prea știu. În schimb, să te ferească sfântul să stai de vorba cu o mamaie despre așa ceva, că nu-ți mai trebuie toată viața.

Eu nu mă grăbesc la măritiș, serios, chiar nu-l văd într-un viitor apropiat. Dar am dat de dracu’ dacă mor nemăritată. Știți că e treaba aia, dacă o fată moare și n-a fost căsătorită trebuie să fie înmormântată în rochie de mireasă. Măi oameni buni, de unde să știe alții ce rochie ar fi pe gustul meu? Cine știe cu ce rochie tip prințesă, cu 50 de straturi de voal, corset cu ditamai cupele și pietricele peste pietricele mă trezesc? Păi în halul ăsta nu mă mai ia nimeni nici pe lumea cealaltă.

Mă enervează și tâmpenia cu botezul, când mama nu poate intra în biserică dacă nu au trecut 40 de zile de când a născut. Hai, să mori tu. Adică eu m-am chinuit 9 luni să-l țin, apoi m-am chinuit și mai tare să-l scot, iar tu îmi spui că n-am voie să văd slujba că îți spurc biserica?
Îmi și imaginez dialogul de după.
”Și, cum a fost la biserică? A plâns?”
”Nu știu frate, eram p-afară, fumam o țigară, că n-am avut voie să intru, vedem pe filmare peste 3 luni când o primesc”.

Cică, dacă ai băiat, trebuie să-i pui două nuci în cadă când face baie ca să aibă coaiele mari când o să crească. Și cu ce o ajută pe săraca femeie care o să-l ia asta? Mai bine îi pun un castravete, ca să fie treaba treabă. Sau nici aici mărimea nu contează?

Mai e una, fără perle în ziua nunții, că aduc suferință. Prietene, port ce vrea sufletul meu. Mă uimește că treaba asta se respectă și în ziua de azi. Dacă e s-o luăm așa, nici nu mai contează că mă înșală, că mă bate, sau că o are mică. Totul e numai vina mea, mi-am cerut-o că am purtat perle, nu?

Dacă tot am ajuns din nou la nuntă, cu toate că am mai scris despre asta, am mai aflat una, să nu te măriți în luna mai că ai belit-o, divorțezi repejor. Poate așa ceva se putea respecta înainte, când lumea făcea nunta la cort, în curte. Acum nu găsești loc la restaurant nici dacă programezi cu un an înainte, nu mai stai să faci mofturi că nu-ți convine în mai că ți-a spus străbunica că nu-i bine.

Am și eu în familie specimene d-astea, cu toate că îi credeam destul de sănătoși la cap.
Țin minte, când s-a născut pramatia de frate pe care o am, mai săream peste el ca să mă dau jos din pat, până când m-a văzut bunicul. Atât mi-a fost, a venit după mine și m-a luat pe sus ca să trec din nou peste el, cică să nu rămână mic.
Sau când am pupat-o pe bunica pe obraz și mi-a făcut capul calendar că în ziua aia se împărtășise și că acum nu se mai ia în calcul. Am și spus, a naibi cine te-o mai pupa.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *